FALUNAPOK 2016

 

Maestrul Dumitru Fărcaş este invitatul special al Sântiliei de la Zăbala, tradiţionala sărbătoare a românilor din zonă care adună în fiecare an sute de localnici.

Petrecerea va avea loc duminică, de ziua Sfântului Ilie, iar pe parcursul întregii zile vor fi prezentate spectacole susţinute de interpreţi, ansambluri folclorice şi grupuri de păstrători de tradiţii şi obiceiuri populare, în program fiind cuprins şi un recital al taragotistului Dumitru Fărcaş.

‘Este cea mai importantă sărbătoare câmpenească şi religioasă a comunităţii româneşti din Zăbala, la care vin şi maghiarii, pentru că noi cu românii trăim aici în bună pace şi înţelegere. (…) Va fi mâncare tradiţională, bulz, friptură, pastramă, tocană de miel, muzică bună şi aşteptăm cu drag oaspeţii. Primăria şi comunitatea românească sunt principalii organizatori şi ne-am străduit ca totul să fie pregătit aşa cum trebuie’, a declarat vineri, pentru AGERPRES, primarul comunei Zăbala, Adam Attila Peter.

Sântilia de la Zăbala va fi urmată săptămâna viitoare de o altă importantă sărbătoare a românilor, Nedeia mocănească de la Covasna-Voineşti, care perpetuează străvechile obiceiuri ale oierilor din zonă şi prezintă frumuseţea portului, dansului şi cântecului popular.

Nedeia mocănească reconstituie vremurile când ciobanii coborau de la stână pentru a-şi alege nevestele. Se întâlneau în Valea Zânelor la horă, iar dacă se plăceau şi se înţelegeau la zestre atunci toamna urma nunta. Turiştii vor putea vedea obiceiurile şi ritualurile nunţilor românilor din zonă, cum ar fi împodobirea porţilor cu brazi şi ştergare tradiţionale, cerutul miresei, bărbieritul mirelui, hora miresei, ruperea colacului, descălţatul naşilor, trânta voinicilor şi ridicatul bolovanului. Invitatul special al Nedeii de la Covasna va fi maestrul naiului Gheorghe Zamfir.

Citește mai departe:Dumitru Fărcaş, invitat special la tradiţionala sărbătoare Sântilia de la Zăbala

De „Sântilia Zăbălenilor” localnicii „şi-au regăsit sufletul”

 

ADAUGAT: IULIE - 15 - 2013

“Cine spune cu mândie

C-a văzut şi multe ştie,

Geaba îşi arată fala

Dacă n-a văzut Zăbala!

În Carpaţi, mai jos de poale,

Între dealuri, pe o vale,

Parcă înadins aleasă

E ZĂBALA cea frumosă.

Aşezată pe un plai

Ca un colt ce-i rupt din rai,

Şi frumosă şi bogată

Cum n-a fost ea niciodată.

Fie-mi spusă cu crezare,

Bogăţia cea mai mare

Sunt, aşa cum vom vede,

Cei care trudesc în ea”…

Un început mai frumos al acestui articol legat de de  „Sâtilia Zăbălenilor” care  s-a desfăşurat ieri, în Poiana Sântiliei din localitate, decât versurile „Baladei Zăbălenilor” scrisă de Nicolae Munteanu, un vrednic fiu al satului, nici că puteam alege.

Iar Zăbălenii au trudit şi au organizat, cu mic cu mare, avându-l alături pe primarul Adam Attila, cea de a IV-a ediţie a acestei sărbători a verii, a ciobanilor, a românilor şi-a tuturor locuitorilor şi oaspeţilor sosiţi la această frumoasă sărbătoare.  „Sunt bucuros că am reuşit  să organizăm, şi în acest an, această frumoasă sărbătoare, pentru care  Consiliul local a alocat, după posibilităţi, suma de 6000 de lei. Dar nu banii sunt cei care fac posibilă organizarea, an de an, a acestui frumos eveniment, ci oamenii cu suflet din comună. Ca primar am fost întotdeauna alături de cei ce vor să facă ceva pentru păstrarea tradiţiilor, şi, pe mai departe, voi fi întotdeauna alături de ei” (…) Mă bucur că la  „Sântilia Zăbălenilor” au ţinut să fie prezenţi şi mulţi prieteni de-ai mei din Galaţi, Tecuci,  care au venit, s-au cazat şi se simt foarte bine la noi în comună, sunt de faţă zăbăleni, şi oaspeţi din judeţ, văd că sunt şi unguri cărora le  urez  „Jo mulatast”!

„Sfântul  Ilie, ocrotitor al ciobanilor”

Sântilia  Zăbălenilor a început, aşa cum se cuvine, cu slujba de duminică ţinută de părintele paroh Ioan Bercu. Apoi, alaiul a pornit, pe jos  sau în căruţe, însoţit de  chiuiturile de bucurie   ale tinerilor şi cântece de petrecere,  către Poiana Sântilie. Vorbind despre  Sfântul Ilie pe care l-au sărbătorit, în avans cu o săptămână, părintele Bercu  a făcut un scurt istoric al  acestei mari sărbători creştine: „ De dimineaţă l-am cinstit pe Sfântul Ilie prin rugăciune, acum îl cinstim  prin veselie. De ce se veselesc creştinii de Sfântu Ilie? Acesta  a fost un Prooroc drept şi credincios, care prin rugăciune a adus ploaia pe pământ, după  trei  ani  şi jumătate de secetă. El  este

Proorocul bunelor recolte. De aceea Sfântu Ilie este drag mai ales ciobanilor, plecaţi în vârf de munte, care  se întorceau la Sfântu Ilie. (…)  Îi aşteptau şi părinţii dar mai ales mândrele. Ciobanii  nu veneau cu mâna goală, veneau cu păpuşa de caş pe care o dăruiau celei pe  care o simpatizau.  Bineînţeles, fetele la rândul lor aveau mănunchiul de busuioc la brâu, şi, de multe ori, la sfatul părinţilor, îl dăruiau celui drag. Şi apoi începeau nunţile şi întemeierea familiilor creştine. Astfel că Sfântu Ilie este şi ocrotitorul familiei creştine. Este ocrotitorul ciobanilor, al oamenilor singuratici de la munte, patron  al aviatorilor, al  pădurarilor. Şi mai ales le este drag ciobanilor şi pentru buna recoltă dar şi pentru faptul că se veseleau.”

Tradiţia e regăsirea sufletului nostru

Iar veselia şi voia bună au dăinuit, până seara târziu, în poiana străjuită de  brazi voinici şi dârzi  ca zăbălenii care nu şi-au uitat tradiţiile. Pentru că, aşa cum spunea domnul  Constantin Secară,  cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române “ tradiţia  nu e doar regăsirea a ceea  ce ne-au  lăsat strămoşii, ci este regăsirea sufeletului nostru,  în noi înşine” .

Onoarea de a deschide programul artistic al „Sîntiliei Zăbălenilor” i-a revenit binecunoscutului  rapsod  popular din localitate,  Mircea Nicolae, „nea Culiţă” cum îi spun localnicii,  care, la  vârsta de 77 ani mai cântă din fluier şi din alte instrumente de suflat cântece specifice oieritului dar şi cântece de veselie. Apoi, rând pe rând, în  costume populare unul mai frumos ca altul, copii şi tineri din comună dar şi din celelate zone ale judeţului în care tradiţiile româneşti sunt păstrate cu sfinţenie- Vâlcele, Covasna, Sita Buzăului- precum şi oaspeţi din alte judeţe au prezentat, în faţa publicului, un minunat program de cântece şi dansuri. Sub un soare cald de vară, cei prezenţi i-au ascultat sau au urmărit dansurile prezentate de : interpretul George Burnichi,  formaţiile de dansuri populare româneşti „Brâuleţul”  din  Sita Buzăului , „Voineştenii” din Covasna-Voineşti, Ansamblu de tradiţii şi obiceiuri din Vâlcele, Ansamblurile  „Izvoraşul”  şi „Datina”din Zăbala,  şi invitaţii speciali Gabriela Tuţă  din  Sibiu, Sebastian Stan din Alba, fraţii Briciu din localitatea Brad, judeţul  Hunedoara , Bogdan Toma din Hunedoara  şi Adriana Ilie  din Tg.Secuiesc.

Conform tradiţiei din lumea satului, „Sântilia Zăbălenilor” s-a încheia cu un bal la care a cântat Ricuţă Cosneanu, din  Zăbala.

Mulţumim domnule Pozsony Ferenc!

Unul dintre organizatorii „Sântiliei  Zăbălenilor”, Nicoale Pătrunjel, a adresat mulţumiri, cu acesată ocazie, directorului Muzeului Etnografic Ceangăiesc din Zăbala, care, de această sărbătoare a românilor a organizat, la Muzeul Etnografic Ceangăesc din localitate,  o expoziţie care cuprinde fotografii şi exponate specific românilor din comuna Zăbala.

 

Maria Graur